Oraşul Făurei este situat in judeţul Brăila la aproximativ 60 km de reşedinţa de judeţ Brăila.
Cătunul Gara Făurei facea partea din comuna Surdila Greci, iar numele său provenea de la localitatea Făurei-sat (aflată la 5 km de gara).
Localitatea a fost infiinţată in 1872 odată cu realizarea căii ferate între Galaţi si Buzău.
Avantajată de poziţia sa, lângă linia ferată care leagă Brăila de Bucuresti, este unul dintre principalele noduri de cale ferată din România.
Făurei a fost declarat oras la 17 februarie 1968.
Este situată in partea de est a Insulei Mari a Brăilei si are in componență satele Frecăței, Agaua, Cistia, Salcia, Stoenești și Titcov.
Forma alungita a asezarilor și dimensiunile mici ale acestora au fost influientate de condițiile de relief (fosta Baltă a Brăilei), satele fiind amplasate pe grinduri pentru a fi ferite de inundații.
Site-ul primăriei: http://primariafrecatei-braila.ro
Se găsește în partea de vest a județului Brăila si are in componență satele: Galbenu (situat pe șoseau Făurei-Buzău), Drogu, Sătuc, Pântecani si Zanfirești. Până în anul 1950 au fost în componența județului Râmnicu Sărat.
Satul Gemenele, sediul administrativ al comunei cu același nume, aflat la aproximativ 30 km de Brăila, a fost înființat in secolul al XIX-lea prin stabilirea unor locuitori veniti din satele Movila Miresii, Perișoru, Șuțești.
Satul Găvani (localitate noua) este cunoscut pentru descoperirea unui tezaur de obiecte datat in secolul IV î.Hr.
Situată la 52 km de orașul Brăila și 32 km de Râmnicu Sărat, pe șoseaua Brăila - Râmnicu Sărat, comuna are în componență satele Grădiștea, Ibrianu și Maraloiu. Pană in anul 1950 toate s-au aflat in administrația fostului județ Râmnicu-Sărat.
Satul Grădiștea (centrul administrativ al comunei) a fost atestat la 1409 sub numele de Ciulnița (la câțiva kilometri de localitate se găsește lacul Ciulnița).
Importante vestigii din perioada dacica au fost descoperite la numai 4 km de sat în urma cercetarilor arheologice sistematice efectuate la popina Curmătura.
In satul Maraloiu, atestat cu denumnirea Dudești la 24 mai 1613, s-a descoperit un tezaur monetar datând din secolul al XIV-lea.
In Grădiștea-de-Sus s-a nascut la 5 aprilie 1932 scriitorul Fănuș Neagu (d. 24 mai 2011, București). Vizioneaza cilp video cu Fanus Neagu.
Site-ul primăriei Grădiștea: http://www.primariagradisteabraila.ro
Situată la 24 km de Brăila (pe drumul județean 212), in partea de est a județului, se întinde pe un loc de șes pe malul stâng al Dunării. Pe harta raialei Brăila, intocmită la 1788 de ofițeri ai statului major austriac, este marcat si satul Gropeni.
Aici s-a descoperit un tezaur monetar din epoca lui Justinian și Justin I.
În Gropeni există si un punct de trecere BAC peste Dunăre în Insula Mare a Brăilei. Locul de trecere este cel mai lat de pe tot cursul Dunarii depasind 2 Km lățime.
Situata in partea de vest a județului Braila (pe malul drept al bălții Jirlău), pe șoseaua Făurei - Râmnicu-Sărat, are in componența satele Jirlău si Brădeanca. Pană in anul 1950 a făcut parte din județul Râmnicu-Sărat.
Situată în Insula Mare a Brăilei, la 50 km de Brăila, are in administrare localităţile Măraşu, Băndoiu, Mugureni, Plopi şi Ţăcău. Satele apar menţionate in documente din prima jumătate a secolului al XIX-lea.
In apropiere întâlnim un important punct de atracţie turistică Parcul Natural Insula Mică a Brăilei.
Situată în partea de nord a județului, la 28 km de Brăila (pe şoseaua Brăila - Focsani), are in componenţă satele Măxineni (atestat documentar in anul 1554), Corbu Nou, Corbu vechi, Latinu şi Voineşti. Păna in 1950 localităţile enumerate au făcut parte din judeţul Râmnicu-Sărat.
Datorită deselor inundaţii provocate de râul Siret locuitorii vechii vetre a satului Măxineni au fost nevoiţi să părăsească aşezarea si s-au mutat pe vatra actuală (în urma inundaţiei din 1878).
În fosta vatra a satului Măxineni, pe locul unei biserici de nuiele, Matei Basarab ridica in 1637 Mănăstirea Măxinei. [Vezi si reportaj video despre Mănăstirea Măxineni]
Situată pe drumul național Brăila-Buzău (intre Făurei si Ianca) comuna are in administrare satele Mircea Vodă și Dedulești.
Satul reședința de comună a fost inaugurat la 26 octombrie 1921, prima construcție din sat fiind "Școala nr. 1".
Satul Dedulești (fostă comună) este menționat in primul deceniu al secolului al XIX-lea, cu numele de Chiscani, ulterior ca Sloibozia-Dedulești. După înfiinţarea comunei Mircea Vodă, Deduleşti devine sat component al acesteia.
Situată pe șoseaua Brăila-Râmnicu-Sărat, comuna are in administrare satele Movila Miresii (denumit pană in 1900 Măgura Miresii), Esna (atestat la 18 iulie 1570, cu numele de Ezda) și Țepeș Vodă (înființat in 1921).
Site-ul primăriei Movila Miresii: http://www.brmovilamiresii.ro
Comuna administreaza satele Racovița, Corbeni și Custura (atestat la 7 august 1596 sub numele de Călugărenii Stoicăi și Călugărenii lui Manea).
Pană in 1950 satele au făcut parte din din județul Râmnicu-Sărat.
Are in administrare satele Râmnicelu (la inceputul secolului al XX-lea era cunoscut sub numele de Chișcu), Constantinești, Boarca și Mihail Kogălniceanu (fost Domnița).
Boarca și Mihail Kogălniceanu au făcut farte din județul Râmnicu-Sărat.
In 10 august 1951 la stația meteo din Râmnicelu a fost inregistrata cea mai mare temperatura din România, 44.5° C.
Are in administrare satele Romanu si Oancea.
Satele au fost inființate spre sfarșitul secolului al XIX-lea ca efect al legilor de împroprietărire.
Site-ul primăriei Romanu: http://www.primariaromanu.roSituată in partea de sud a județului Brăila, are in administrare satele Roșiori, Colțea, Florica, Pribeagu.
Satele comunei au fost inființate la sfârșitul secolului al XIX-lea, cel mai vechi dintre ele fiind satul Colțea apărut pe la 1810.
Satul Roșiori s-a inființat în urma împroprietăririlor de după războiul de independență (1878-1881) a tinerilor căsătoriți săraci.
Pană in anul 1968 satul Colțea a fost comună și a avut în administrare satele: Colțea, Florica și Pribeagu. Din 1968 cele trei sate trec in administarea comunei Roșiori.
Situată in partea de nord-vest a județului Brăila, are in administrare satele Salcia Tudor, Ariciu, Cuza Vodă, Gulianca si Olăneasca, ultimele doua fiind situate pe șoseaua Brăila-Focșani.
Primele locuințe au apărut pe teritoriul actualei comune in jurul anului 1789 prin stabilirea pe aceste locuri a unor crescatorilor de animale.
Site-ul primăriei Salia Tudor: http://www.salciatudor.roAdministrează localitățile Siliștea (menționata in documente din 1756), Cotu Lung, Cotu Mihalea, Mărtăcești, Muchea si Vameșu.
Până la 1 ianuarie 1965 satul şi comuna Siliştea s-au numit Nazâru.
Situată in partea de sud-est a județului, la o distanță de 45 km de Brăila, are în componență satele Stăncuța, Cuza Vodă (în documente cunoscut sub denumirea de Pârlita), Polizești și Stanca.
Site-ul primăriei Stăncuța: http://primariastancuta.ro
Situată la 55 km de Brăila, pe drumul național Brăila-Buzău, are în administrare satele Surdila-Găiseanca și Filipești.
Localitățile apar menționate în documente din secolul al XIX-lea (Filipești la 1835, Surdila-Găiseanca la 1862).
Situată la 62 km de Brăila, pe drumul național Brăila-Buzău, are în administrare satele Surdila-Greci, Brateșu-Vechi, Făurei-Sat si Horia.
Se pare ca denumirea Surdila-Greci vine la numele unui mosier de origine greaca, Gheorghe Greceanu, care avea in proprietate pe la 1840 o moșie de 3000 ha.
Bătrânii povestesc că moșia boierului Gheorghe Greceanu era așa de mare încât mergeai zile intregi fără să vezi țipenie de om sau sa auzi vreun zgomot. Era ceva surd, de aceea oamenii numeau moșia "Surda Greceanului". Și de aici i s-a zis Surdila - Greci.
Site-ul primăriei Surdila-Greci: http://www.primariasurdilagreci.ro
Situată pe șoseaua Brăila - Râmnicu-Sărat, la 45 km de Brăila, are în administrare satele Șuțești si Mihail Kogălniceanu.
La Șuțești se efectueaza cercetări arheologice în zona denumită Valul lui Traian.
[Vezi clip video despre Șuțești]
Site-ul primăriei Șuțești: http://www.primariasutesti.ro
Situată pe malul Dunării, la 17 km de Brăila, are în administrare satele Tichilești si Albina.
Localitatea Traian (cunoscută sub numele de Muftiu în timpul stăpânirii otomane), situată la 25 km de Brăila pe linia ferată Brăila-Făurei, este reședinta administrativă a comunei. În componența sa intră satele Traian, Căldărușa, Silistraru si Urleasca.
Are in administrare satele Tudor Vladimirescu (apărut după razboiul de independență ca urmare a împroprietăririlor), Comăneasca si Scorțaru Vechi.
Este situată la 30 km de Brăila si are in administrare o singură localitate. Cele două sate, Tufești (component al fostei raiale) și Țibănești (înființat ca sat model în 1895), au fost reunite.
Situată la 64 km de Brăila, comuna Ulmu (numită pană la 1 ianuarie 1965 General Poetaș) are in componența sa satele Ulmu și Jugureanu.
Documentele atesta existența in anul 1796 a unei școli primare in satul Ulmu, prima mențiune despre o astfel de instituție din județul Brăila.
Localitatea Vădeni, reședința administrativă a comunei, se afla la 16 km de Brăila pe drumul DN 2B. Comuna are in administrare satele Vădeni (atestat la 1632, fostă reședință de plasă până in 1835), Baldovinești și Pietroiu.
Situată in partea de est a județului, pe malul stang al Buzăului, are in administare satele Vișani, Câineni-Băi si Plăsoiu (atestat la 19 februarie 1620).
Satul Câineni-Băi este binecunoscut pentru nămolul cu efecte curative al lacului de aici.
Site-ul primăriei Vișani: http://www.primariavisani.ro
Viziru, una dintre cele mai vechi localități ale județului Brăila (se pare că a fost înființată pe la 1462 prin statornicirea a 600 de familii robite de turci) are in administrare satele Viziru și Lanurile (numita Golășei până la 1 ianuarie 1965).
Situată la 65 km sud-vest de municipiul Brăila, are în administrare satele Zăvoaia (cunoscut multa vreme sub numele Slujitorii Albotești, dupa numele locuitorilor veniți aici de la târla Albota, de pe lângă Lacu Rezi) și Dudescu (atestat la 18 iunie 1594).
Cazare Cheia, Restaurante Braila
